Comuna Bertea a luat fiinta cu un mileniu in urma, respectiv pe la anul 1000-1100. Traditia locala sustine ca ar fi luat fiinta cu 900 de ani in urma. Scazand cifra 900 din 2004 anul de aparitie al lucrarii „Dictionar istoric al judetului Prahova” de M. Apostol unde se precizeaza aceasta cifra, rezulta anul 1104. In anul 1898, in lucrarea „Marele Dictionar Geografic al Romaniei” scris de George Ioan Lahovari, general C.I. Bratianu, Grigore C. Tomescu se precizeaza ca acesta localitate a luat fiinta „acum 750 de ani in urma”. Scazand cei 750 de ani din anul 1898 cand a aparut lucrarea, rezulta 1148, anul cand se apreciaza ca a luat nastere comuna. Se cunoaste ca o localitate nu se formeaza intr-un an, doi, ci in decursul a mai multor zeci sau sute de ani, ceea ce inseamna ca anul 1000 rezultat din calcule este verosimil si apreciat cu indulgenta, deoarece localitatea a existat cu mai mult timp inainte. Pe aceste meleaguri au trait dacii, iar mai apoi dacii si romanii, dacoromanii, din care au descins familiile de mosneni, Ciochesti, Cepoiesti, Captanesti, Teboiesn’ etc. care prin descendenta au format populatia de astazi a comunei. Numele mai sus mentionate sunt nume dacice, de aici concluzia ca aceasta asezare este foarte veche. Si e bine de mentionat ca la Malaiesti a fost un castru roman, care avea in administratie si aceste locuri unde noi astazi traim. Numele comunei era Macla sau Malca, nume dat dupa valceaua pe care se afla vatra satului. Mai tarziu, dupa cca 286 de ani, numele comunei afost Bertea, data dupa numele capitanului Bertelus aflat in serviciu militar al domnitorului Mircea cel Batran. Capitanului Bertelus i s-a dat in dar atata mosie cat a putut cuprinde intro zi mergand calare. Bertea cuprindea un vast teritoriu format din cativa munti si dealuri cu inaltimi diferite in care erau incluse si comunele Sefestei, Strambeni-Alunis, Livadea.
In scrierile sale, Nicolae Iorga confirma ca mosnenii locului vorbeau de Capitanul Bartalus de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418) ca intemeietor al satului, dupa numele sau inlocuindu-l pe cel de Macla (Malca). Exista in aceasta privinta izvoare numismatice, zapise, hrisoave, copii dupa procesele de judecata ale mosnenilor cu diferiti proprietari, chitante, procese verbale de sechestru, somatiuni etc. aparute in timpuri diferite care atesta prezenta pe aceste meleaguri a unei asezari umane vechi.
DOCUMENTE DE ATESTARE A COMUNEI
Documente care sa ateste localitatea ca asezare umana sunt destul de tarzii: primul document apare la 1506 (M. Apostol 1997); al doilea document din anul 1583 (leatul 7092) luna noiembrie 20, data de Petre Schiopu Voda, care intareste pe Suteanu din care coboara mosnenii Popesti si Falcesti; al treilea document din 27 mai 1646 care spune ca „Vel paharnicul a ordonat ca megiesii tocmelnici” ai unui loc vandut sa se certifice cui se cuvine sa-l stapanesca; al patrulea document din 22 decembrie 1647 care suporta pe parcursul a 200 de ani seria de conflicte aprige dintre mosnenii dumbravesti si cei ciobanesti; al cincilea document din 17 martie 1749 care precizeaza de unde pana unde cuprinde mosia Bertea, spunand in incheiere ca „hotarul jumatate este partea bertelusului”; al saselea document din 20 martie 1750 (leatul 7258) reprezentand o Carte de alegere a Mosiei Bertea ce se cheama Maica unde se pomeneste de drepturile mosnenilor, amintind si de hrisovul lui Mircea Voda „care este la mana Ciocheistilor”, „cine se va trage din Benea” si apoi „Belciugilor care se trag din Ciocheiesti”; Parvu, Minea, Cernea, Popa etc. care se trag din Cepoesti; al saptelea document din 18 februarie 1756, in care „martorii unei iesiri din diviziuni se afla Stoica logofat ot Bertea si Coman Falcescu ot Bertea, amandoi stiutori de carte” (M. Apostol, 2004); al optulea document din 3 iulie 1790 consfinteste o vanzare de pamant; al noualea document din vremea Regulamentului Organic, reprezinta o plangere a unui localnic impotriva abuzurilor proprietarului.
Alte documente, hrisoave, acte intarite de alti domnitori, consfintesc drepturile mosnenilor, aratand intinderea mosiei Bertea si atesta ca acesta localitate a fost din cele mai vechi timpuri o asezare de mosneni, adica de tarani liberi. Vechimea acestei localitati umane este dovedita si de monumentele istorice prezentate la capitolul „Monumente”.
FAMILII DE MOSNENI
Locuitorii comunei Bertea coboara din cateva familii de mosneni ca: Ciochesti, Capa- tanesti, Belciugi, Cepoesti, Falcesti, Popesti, Petroiesti, Tebesoi si alte familii de mosneni care sunt atestate in documente istorice: „Cartea de hotarnicie a mosiei Bertea” data de domnitorul Grigore Ghica, dar si in alte hrisoave domnesti care precizeaza drepturile mosnenilor.
Originea acestor familii provine de la daci, care au existat pe aceste meleaguri inca din antichitate. Acest adevar poate fi sustinut de numele dacice Ciochesti, Cepoesti, Teboiesti etc. si de castrul roman de la Cotofenesti, fiind nu departe de comuna Bertea, castru care avea zona sub indrumare administrativa si politica. Din cele mai vechi timpuri pe aceste locuri au trait in majoritate tarani liberi, iar obstea a avut un rol important in edificarea comunei ca localitate de sine statatoare, aici serbia nu a patruns, iar tocmelile agricole si claca au avut o pondere foarte mica.
In arhiva Primariei Bertea exista 2 documente de o inestimabila valoare scrise de mana cu cerneala pe hartie si care scot in evidenta neamurile si drepturile Cepoestilor prevazuti la hotarnicia din 1750 cu 1074 stanjeni, apoi Cepoestii prevazuti la hotarnicia 1798 si Cepoestii de la 1798 pana azi prin lista (respectiv 1908).
