SUMAR
Bertea
cer senin
Joi
10/-1°C
Vineri
13/2°C
Sâmbătă
12/3°C
I. Așezare și relief
Comuna Bertea este așezată în partea central-nordică a Județului Prahova, în zona Subcarpaților la contactul cu zona montană, la 50 km distanță de municipiul Ploiești, 22 km distanță de Vălenii de Munte și la 18 km distanță de Slănic Prahova. Comuna este formată din satele Bertea – centrul administrativ și Lutu Roșu. Teritoriul administrativ al comunei Bertea se înscrie între următoarele coordonate geografice: 45° 23′ 0″ Nord și o longitudine de 25° 87′ 0″ Est.
Accesul rutier în localitate este asigurat pe DJ IOIT Vărbilău – Valea Doftanei ce leagă comuna de DN1 Ploiești – Câmpina – Brașov.
Teritoriul administrativ al comunei Bertea se invecineaza:
- în N-V cu comuna Valea Doftanei;
- în S-V cu comuna Brebu;
- în Sud cu comuna Aluniș;
- iar în Vest cu comuna Ștefești.
Teritoriul comunei cuprinde foarte puține porțiuni colinare, aflate în zona de sud, dar grandioase dealuri de înălțime mijlocie și mai ales mare, urmate de zona montană a Carpatilor Orientali, unde cetățenii au suprafete de culturi agricole, pășuni, fânețe și păduri. Vatra satului cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului care facilitează irigarea terenurilor agricole. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei.
Caracteristicile reliefului
Comuna Bertea, ca asezare, este situata într-o depresiune în partea de nord-est a judetului Prahova, in zona Subcarpatilor, la contactul cu zona montana. Teritoriul ei cuprinde foarte putine portiuni colinare aflate, in zona de sud a comunei, dar grandioase dealuri de inaltime mijlocie si mai ales mare, urmate de zona montana a Carpatilor Orientali, unde cetatenii au suprafete de culturi agricole, pasuni, fanete si paduri. Vatra satului se intinde pe valea paraului Bertea si pe valea paraului Macla, ultima cu aspectul unei valcele. Pe valea Macla se intindea la inceput vatra satului. Asezarile umane din valea paraului Bertea au aparut mai tarziu. Dealurile care inconjoara vatra satului sunt netede si bune de pasunat. Pe ele sunt plantati pomi fructiferi. Datorita reliefului, unele din ele sunt numite poduri, de exemplu Podul Bertii, Podul Casariei, altele se numesc varfuri, exemplu Vf. Benii, Vf. Maciuca sau li s-au atribuit alte denumiri: Piscul Viei, Dealul Matragunilor, Bradatel, Malaiele.
Teritoriul administrativ are suprafata de 5232 ha, din care 2555 ha teren agricol si 2299 ha padure. Se invecineaza la est si nord cu comuna Stefesti, la vest cu comuna Doftanei, la sud-vest cu comuna Brebu si la sud cu comuna Alunis. Orasul cel mai apropiat este Slanic (18 km pe soseaua modernizata si 7 km peste dealurile Bertea si Stefesti pe drum pietruit). Până la calea ferata Ploiesti-Slanic, cu statia la Varbilau, sunt 12 km.
Comuna Bertea se compune din satele: Bertea (resedinta) si Lutul Rosu. Ea este situata pe drumul judetean 101A si se gaseste la o distanta de 57 km fata de municipiul Ploiesti. Localitatile cele mai apropiate sunt comunele Stefesti, Alunis, Varbilau si orasele Slănic, Plopeni, Filipesti de Padure. Comuna Bertea face parte din asezarile ce nu au fost cooperativizate. Apropierea de centrele industriale Slanic, Plopeni, Filipesti de Padure, Scaieni, Ploiesti favorizeaza deplasarea fortei de munca locale.
Comuna este marginita in partea de nord de Muntii Grohotis cu varful Sf. Ilie (1588m) din care se desprinde spre sud-est culmea mai joasa a Nebunului, iar spre sud-vest culmea Radila, culmea Trifoiu-Serban Voda si culmea Clabucet-Paltinet. La sud de nodul orografic Sf.Ilie inatimile scad treptat la 1488 m in punctul Radila Mare, 1318 m in varful Paltinet si 1373 In Muntele Trifoiu. La contactul cu Subcarpatii inaltimile coboara la 900-1000 m in culmea Scarisoara numita si culmea Bertii si varful Maciuca (902 m).
În ansamblu, tinând cont de altitudine si relief, comuna ca localitate se afla la interferenta carpato-subcarpatica.
Treapta de 1000 m înăltime se afla dezvoltata pe depozitele flisului cretacic, caracteristic muntelui, lipsita de asezari omensti compacte si in mare parte cu functii pastorale. Zona prezinta multe afinitati cu muntele si prea putine cu dealurile, de aceea este atasata zonei carpatice.
II. Hidrografia
Rețeaua hidrografică a comunei Bertea constă în ape de suprafață și ape freatice. Apele de suprafață însumează un total de 95 ha. Se diferențiază în izvoare, ape curgătoare și ape stătătoare reprezentate de lacuri colmatate organic și devenite mlaștini eutrofe. Pe teritoriul comunei Bertea există izvoare descendente de strat monoclinal, izvoare descendente anticlinale, izvoare descendente sinclinale și izvoare descendente de inconformitate.
În general, izvoarele montane și cele din dealurile înalte subcarpatice reprezintă prin multitudinea lor puncte de alimentare a pârâurilor. Principalele cursuri de apă sunt pârâul Vărbilău care are ca afluent principal pârâul Bertea. Ambele pârâuri dispun de debit permanent.
Pârâul Bertea este format din pârâul Valea Scândurii și de pârâul Lulu Roșu. Până în anul 1940, debitul pârâului Bertea era destul de ridicat. Astăzi, lucrurile sunt un pic diferite, astfel că în timpul verii mai există în albia minoră un fir subțire de apă. În perioadele ploioase debitul devine amenințător, uneori apa având pe alocuri și 1-1,5m adâncime.
Pârâul Vărbilău se află la hotarul dintre culmea Bertea și Ștefești, izvorând de sub vârful Clăbucet. Bazinul hidrografic al pârâului Vârbilău este mai mare decât cel al pârâului Bertea și se află amplasat într-o zonă montană extinsă. Debitul pârâului Vărbilău este important și prin prisma faptului că din el este luată apă, prin conducte, pentru orășul Slănic.
Pe teritoriul comunei Bertea există patru zone depresionare umede (mlaștinile Benii I și II, mlaștina Cărpiniș și mlaștina Carabanu) bine reprezentate numite lacuri. În realitate ele sunt foste lacuri, momentan ele devenind mlaștini eutrofe (procesul de transformare se datorează colmatării organice). Alimentarea cu apă se realizează prin izvoare subacvatice, precipitații și apa de șiroiri.
III. Clima și bioclima
Regiunea geografică unde este amplasată comuna Bertea, în imediata apropiere a paralelei de 45 grade latitudine nordică, determină o climă temperat-continentală. Deoarece aici este locul unde interferează masele de aer oceanic nord-vestice cu cele continentale nord-estice asistăm la anumite particularități distincte. Aceste particularități sunt influențate și de prezența reliefului montan și submontan local.
3.4.1. Regimul termic
Temperaturile medii zilnice, pe parcursul mai multor ani, evidențiază variabilitatea în timp a temperaturii aerului. Temperatura medie lunară cea mai ridicată se întălnește în luna iulie în jur de 20°C, iar cea mai scăzută în luna ianuarie de -10°C, -15°C.
Temperatura medie anuală este de 5-6°C în zona montană și de 7-8°C în zona subcarpatică. Temperatura maximă absolută a fost de +38°C iar minima absolută de -28°C. Adâncimea maximă de îngheț este 0,90m.
3.4.2. Regimul precipitațiilor
Precipitațiile medii anuale depășesc cu puțin 800-900mm în zona montană și 650-750mm în zona deluroasă. Precipitații abundente cad în lunile de primăvară și vară. Iarna, datorită frecvenței mari a timpului anticiclonal, cantitățile de precipitații sunt mai reduse.
Umiditatea aerului este maximă în luna decembrie și are o valoare minimă în luna august. Valoarea medie a umidității relative în timpul sezonului de vegetație este de 65%.
3.4.3. Nebulozitatea
Numărul mediu anual de zile însorite este cuprins între 80-100 în zona montană și de 110-120 în zona subcarpatică și a dealurilor înalte. Numărul mediu de zile acoperite cu nori este de 140-160 în zona montană și de 120-140 la nivelul zonei submontane.
3.4.4. Regimul vânturilor
Vânturile sunt puternic influențate de relief. Predomină vânturile din nord-est și nord. Viteza lor variază între 1,2-2,5m/s în vatra satului, 1,8-4,6m/s pe dealurile înalte și 7-10m/s în regiunea montană. Direcția predominantă este din N și NV, iar vântul caracteristic este crivățul.
IV. Solul
Comuna Bertea dispune de o gamă largă de soluri. La formarea lor influență mare o au condițiile de relief, roca, clima dar și vegetația.
În zona montană s-au format soluri brune acide și soluri brune podzolice, caracterizate prin prezența humusului brut în cantități mari. În zona submontană s-au identificat soluri brune eumezobazice și soluri brune luvice. Solurile brune eumezobazice sunt soluri tipice pentru gorunete și șleaurile de dealuri, pentru făgete și pentru amestecurile de rășinoase cu fag. În zonele depresionare sunt caracteristice solurile aluviale și protosolurile aluviale. Specific acestor soluri sunt hazardele naturale de tipul alunecărilor. Totodată este de remarcat și prezența eroziunii de adâncime manifestată de văile torențiale din zonă.
Dintre toate solurile, în comuna Bertea sunt mai bine reprezentate ca extindere regosolurile, solurile brune eumezobazice și solurile brune acide.
V. Vegetația
Vegetația lemnoasă este formată din arbori și arbuști. În comuna Bertea vegetația lemnoasă este constituită din păduri de molid (Picea abies), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea), anin. Acestea sunt prezente în zona de dealuri înalte și în zona montană. În pădurile de fag și alte păduri de foioase, în pădurile de conifere, prin poieni și livezi cresc diferite specii de ciuperci, unele comestibile, altele otrăvitoare. Din categoria ciupercilor comestibile putem aminti: Brunișor, Buretele cu perucă, Buretele de mai, Pâinea pădurii, Burete lăptos, Bureți de prun, Bureți de rouă, Hrib, Ghebe dar și Mitarci.
Flora care intră în structura vegetației pajiștilor, poienilor și fânețelor este formată din numeroase specii erbacee și arbuști. Pe teritoriul comunei Bertea există:
- pajiști, poieni și fânețe mezofile cu specia dominantă iarba vântului (Agrostis capillaris);
- pajiști, poieni și fânețe cu păiuș stepic (Festuca valesiaca);
- pajiști, poieni și fânețe cu păiuș (Festuca rupicola);
- pajiști, poieni și fânețe cu sadină (Chrysopogon gryllus);
- pajiști, poieni și fânețe cu bărboasă (Botriochloa ischaemum);
- pajiști, poieni și fânețe cu coada vulpii (Alopecurus pratensis).
VI. Fauna
Fauna comunei Bertea este formată din nevertebrate și vertebrate, reprezentate de specii sălbatice și specii domestice-crescute de om pe lângă casa lui. Speciile de animale nevertebrate sunt foarte numeroase, ocupând toate mediile de viață. Dintre nevertebrate amintim: coropișnița, lăcusta, cosașul verde, greierul, cârtița, cărăbușul de mai.
Animalele vertebrate, componente ale ecosistemelor forestiere formează o varietate de specii importante pentru economia locală. În apele curgătoare fauna piscicolă este reprezentată de mreana, mreana vânătă, cleanul, iar în zona montană, este intâlnit păstrăvul. Pe teritoriul comunei Bertea se găsesc reptile cum sunt: brosca țestoasă de apă, sopârle și șerpi. Dintre păsări putem enumera: ciocănitoarea, coțofana, corbul, gaița, cucul, pupăza, mierla, pițigoiul mare, pițigoiul codat, rândunica, șoimul călător, huhurezul mic, cucuveaua și uliul.
Mamiferele sălbatice sunt bine reprezentate, unele existând prin fânețe, poieni, altele în pădurile din apropiere sau în cele montane. Se întâlnesc specii precum: iepurele comun (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), ariciul (Erinaceu romanicus), liliacul (Rhinolophus euryale), jderul (Martes martes), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canis lupus), râsul (Linx linx), pisica sălbatică (felix silvestris), ursul (Ursus arctos), porcul mistreț (Sus scofa), căprioara (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus).
VII. Resursele localitǎții
Fondul funciar agricol constituie principala sursă naturală a teritoriului comunei, funcția dominantă în profilul economico – social, fiind dezvoltarea agriculturii cu cele două ramuri principale: creșterea animalelor și cultura vegetală.
Resursele care se regăsesc în solul și subsolul comunei sunt resurse proprii (terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere și vegetale).
Tabelul 1: Structura fondului funciar în comuna BERTEA
Structura fondului funciar | Hectare | % |
Intravilan | 379,3 | 7.25 |
Extravilan | 4.852,7 | 92.75 |
Suprafață totală | 5.232 | 100 |
Teren arabil | 10 | 0.4 |
Pășuni | 592 | 25.5 |
Fânețe | 1.321 | 56.9 |
Livezi și pepiniere pomicole | 400 | 17.2 |
Suprafață agricolă totală | 2.323 | 100 |
Păduri | 2.300 | 79.06 |
Ape/bălți | 102 | 3.5 |
Construcții | 78 | 2.7 |
Cǎi de comunicații și căi ferate | 219 | 7.5 |
Terenuri degradate și neproductive | 210 | 7.3 |
Suprafață neagricolă | 2.909 | 100 |
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
După cum se poate vedea în tabelul de mai sus și figura de mai jos, suprafața agricolă ocupă 2.323 ha, reprezentând un procent de 44,39% din suprafața totală administrativă.
VIII. Infrastructura
O componentă importantă a spațiului rural și un element de prim ordin al resurselor dezvoltării rurale este infrastructura, prin cele două laturi ale sale: infrastructura fizică și infrastructura socială, care au un impact direct asupra gradului de civilizație și de dezvoltare a satelor.
3.9.1. Infrastructura de transport rutier
O problemă semnificativă, care trebuie soluționată în vederea promovării incluziunii sociale și a dezvoltării economice locale în general, este reprezentată de infrastructură. În zonele rurale, drumurile locale au un rol cheie în asigurarea accesului la rutele de comunicare naționale și, prin urmare, reprezintă principalele centre economice, sociale și culturale ale județului și obiective de interes local. Dezvoltarea economică și socială durabilă a zonelor rurale depinde în mod esențial de îmbunătățirea infrastructurii rurale și a serviciilor de bază existente. În perspectiva viitorului, zonele rurale trebuie să se plaseze într‐o poziție competitivă pentru investiții, oferind în același timp populației locale standarde adecvate de viață în comunitate și servicii sociale corespunzătoare. Drumurile, în mediu rural, reprezintă principala cale de transport. Dezvoltarea și implicit calitatea acestora și a traficului ce se desfășoară pe aceste drumuri mai au mult de recuperat până a ajunge la ceea ce reprezintă normalitate la nivelul Uniunii Europene.
Deși infrastructura de bază a zonelor rurale (drumurile, alimentarea cu apă și infrastructura canalizării) a fost susținută în ultimii ani atât prin fonduri naționale, cât și prin fonduri UE, aceasta este încă subdezvoltată, limitând creșterea economică și gradul de ocupare a forței de muncă, și afectează negativ calitatea vieții populației rurale.
Comuna Bertea este deservită de o rețea de drumuri județene și comunale a căror stare de funcționare este considerată ca fiind nesatisfătoare. Pe raza comunei Bertea, nu sunt drumuri de interes național, cel mai apropiat fiind DN1 A la aproximativ 27km distanță, ce traversează municipiul Vălenii de Munte.
Drumul județean are partea carosabilă de 5,50m, cu acostamente de 0,75m, și șanțuri pe ambele părți. Partea carosabilă este acoperită cu covor asfaltic în stare bună. Lucrările de reabilitare a drumurilor trebuie să fie în concordanță cu extinderea rețelelor de utilități: canalizare, apă potabilă și gaze naturale.
Pe drumul județean DJ101T se face legătura cu localitatea Aluniș. Cu comuna Ștefești se comunică prin intermediul drumului comunal DC143 aflat peste dealul Cărpiniș. Pentru a ajunge în orașul Vălenii de Munte drumul județean 100 G (DJ100G) asigură legătura dintre DJ102 și DN1A. Pe DJ102, prin DJ100F se ajunge la Băicoi.
Legătura comunei Bertea cu orașele Slănic, Plopeni și Ploiești se face prin intermediul DJ 102. Comunei Bertea nu beneficiază de serviciul căii ferate.
Drumurile comunei au imbracaminte asfaltica si se prezinta in general in stare de viabilitate buna si medie.
Comuna BERTEA are o rețea de drumuri locale în lungime de 67.28 km. Rețeaua stradală are formă neregulată și este în proporție de aproximativ 85.9% nemodernizată.
Toate loturile gospodărești, ca și unitățile economice, administrative, sociale, culturale etc. au acces direct la căile de circulație, dar parcarea autovehiculelor se face în principal de-a lungul străzilor, afectând negativ, în mod semnificativ, fluența traficului.
Scurgerea apelor pluviale se realizează de-a lungul străzilor, prin șanțuri care uneori sunt colmatate; în caz de precipitații abundente apele băltind până la evaporare.
Pentru dezvoltarea corectă a localității și articularea zonelor funcționale ale localității sunt primordiale dezvoltarea sistemului de circulații pietonale, rezolvarea problemelor generate de circulația rutieră – ierarhizarea tramei stradale, separarea fluxurilor tranzitorii și de destinație și nu în ultimul rând dezvoltarea localității în baza unei structuri polinucleare de interes public accesibile la nivel pietonal.
Rețeaua stradală a comunei BERTEA prezintă o serie de disfuncționalități. Dintre cele mai importante amintim: lipsa unor trasee amenajate pentru deplasarea utilajelor agricole, care să evite tranzitul localităților, precum și evitarea drumurilor județene; lipsa spațiilor amenajate pentru circulația pietonală; amenajarea necorespunzătoare și parțială a unor intersecții rutiere.
Reabilitarea drumurilor comunale, extinderea și modernizarea trotuarelor în comună, fac parte din proiectele prioritare ale comunei în următoarea perioadă și trebuie să se facă în concordanță cu extinderea rețelelor de utilități.
Transportul în comun, în comuna BERTEA se realizeaza de către companii private ce au curse între localitatile importante din judet.
Comuna nu are acces la calea ferată, stația CFR cea mai apropiată este gara Slănic aflată la 7 Km și gara Vărbilău la 12 km. Pe DJ 102B este legată de autogările Plopeni și Slănic.
3.9.3. Utilități publice
3.9.3.1. Alimentare cu apă
Rețeaua de distribuție în sistem centralizat are lungimea de cca.12.3 km. În total, prin intermediul sistemului centralizat de alimentare cu apă sunt deservite 550 gospodării la nivelul comunei BERTEA. (conform fișei localității actualizată 2020)
3.9.3.2. Canalizare
În prezent în satele componente ale comunei nu există sistem de canalizare a apelor uzate. Obiectivele social – culturale din comună evacuează apa uzată în fose septice vidanjabile sau în puțuri absorbante. Locuițele individuale folosesc latrine uscate.
3.9.3.3. Alimentare cu energie electrică
În prezent, satele comunei Bertea sunt alimentate cu energie electrică din sistemul energetic național. Posturile de transformare sunt de tip aerian (LEA 20kV). Consumatorii sunt alimentați, prin branșamente aeriene. Toate satele componente ale comunei sunt alimentate cu energie electrică.
Străzile au prevazute retele de iluminat public pe o distanță de 19 km în Bertea și de 6 km în Lutu Roșu –, conform fisei localitatii actualizata 2020).
3.9.3.4. Alimentare cu gaze naturale
Comuna Bertea nu beneficiază de alimentarea cu gaze naturale. Aceastǎ utilitate edilitarǎ face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2021 – 2027.
3.9.3.5. Salubrizare
Deseurile menajere sunt colectate de catre societatea S.C. ROSAL PLOIEȘTI SRL. Numărul abonaților a crescut constant ajungând în anul 2020 la 810 contracte.
3.9.4. Locuințe
Avand in vedere ca fondul locuibil este intr-o stare medie si indicii de locuire indica un confort sub media de judet, se apreciaza ca populatia va continua imbunatatirea nivelului de confort al locuintelor existente prin:
- Reparare, consolidare, modernizare;
- Extinderi cu camera de locuit;
- Extinderi cu dependinte si anexe;
- Extinderea lucrarilor de alimentare cu apa;
- Introducerea canalizarii.
Necesitatile de teren pentru constructii de locuit se pot satisface eficient doar prin asigurarea unui flux productiv de funciar in toate zonele intravilanului, care sa furnizeze permanent investitorilor terenuri aflate in proprietate particulara.
Extinderile in suprafete mari pe terenuri agricole introduce in intravilan fara retea stradala se vor face pe baza unor studii (P.U.Z. – specificate in reglementarile urbansitice). Zona de locuit este prevazuta a fi protejata de zonele producatoare de disconfort. Astfel, au fost rezervate zone de protectie sanitara a locuintelor dimensionate conform normelor si prevazute în general cu plantații de protecție, astfel:
- Cimitire – 50m;
- Zone industriale conform studiilor de impact – 10m;
- Zone agricole conform studiilor de impact – 200m;
- Dispensar veterinar – 30m.
Suprafața ocupată de locuințe în intravilanul comunei este de circa 52.113 mp. Din datele furnizate de către Consiliul Local BERTEA și din datele prelucrate de la Institutul Național de Statistică, putem afirma că numărul de locuințe din comună se ridică la 1.377 (la nivelul anului 2019).
Tabelul nr. 4: Situația suprafeței locuibile și a sistemului de locuințe
Caracteristici | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Locuințe existente – total – număr | 1358 | 1359 | 1361 | 1366 | 1370 | 1374 | 1374 | 1377 |
Locuințe în proprietatea majoritară de stat – număr | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 |
Locuințe în proprietatea majoritar privată – număr | 1355 | 1356 | 1358 | 1363 | 1367 | 1371 | 1371 | 1374 |
Suprafață locuibilă – total – mp | 50592 | 50815 | 50916 | 51265 | 51616 | 51937 | 51937 | 52113 |
Suprafață locuibilă – proprietate majoritară de stat – mp | 384 | 384 | 384 | 384 | 384 | 384 | 384 | 384 |
Suprafață locuibilă – proprietate majoritar privată – mp | 50208 | 50431 | 50532 | 50881 | 51232 | 51553 | 51553 | 51729 |
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
O trăsătură specifică a fondului de locuințe din mediul rural analizat o constituie ponderea foarte mare (99,78%) a locuințelor proprietate privată.
Pentru grupa de indicatori privind spațialitatea locuințelor, în comuna BERTEA, se înregistrează valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe județ sau pe țară. Suprafața locuibilă este de 17,18 m²/persoană mai mică cu 6.23m²/persoană decât media pe țară care este de 23,41 m²/persoană.
Alte grupe de indicatori analizați au fost numărul de persoane/gospodărie. Ȋn comuna BERTEA s-a înregistrat în anul 2019: 2.20 persoane/ locuință, valoare inferioară mediei pe țară, care este de 2,44 persoane/locuință.
Tabelul nr.5: Situația construcțiilor de locuințe în ultimii ani
Caracteristici | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Locuințe terminate – total – număr | 12 | 1 | 2 | 5 | 4 | 4 | 3 | 12 |
Locuințe terminate din fondurile poblice – număr | 2 | : | : | : | : | : | : | 2 |
Locuințe terminate din fondurile private – număr | 10 | 1 | 2 | 5 | 4 | 4 | 3 | 10 |
Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru colectivități) – număr | 23 | 12 | 5 | 16 | 16 | 13 | 26 | 16 |
Autorizații de construire eliberate pentru cladiri pentru comert cu ridicata si cu amanuntul | 1 | – | – | – | – | – | – | – |
Autorizații de construire eliberate pentru alte cladiri | 2 | – | – | – | – | – | – | – |
Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru colectivități) – mp | 3050 | 1829 | 918 | 1788 | 1900 | 1431 | 3154 | 2057 |
Autorizații de construire eliberate pentru cladiri pentru comert cu ridicata si cu amanuntul | 448 | – | – | – | – | – | – | – |
Autorizații de construire eliberate pentru alte cladiri | 5608 | – | – | – | – | – | – | – |
Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B
Fondul de locuințe construite este unul dintre punctele forte ale spațiului rural analizat, care spre deosebire de alte elemente componente ale acestui spațiu, a înregistrat după 1990 o evoluție favorabilă atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
IX. Populația
Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unui teritoriu, astfel cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. Populația rurală reprezintă cea mai dinamică componentă a spațiului rural și o resursă potențială deosebit de importantă pentru dezvoltarea satelor, cu rol hotărâtor în definitivarea politicilor de dezvoltare rurală.
Populația comunei BERTEA, reprezentată prin totalitatea oamenilor ce locuiesc pe teritoriul acestui spațiu geografic, diferă ca număr în decursul zecilor și sutelor de ani. Evoluția demografică a comunei BERTEA, așa cum rezultă din statisticile vremii, reflectă atât dezvoltarea în timp a localității, cât și procesul istoric de formare a satelor acesteia. Numărul exact de locuitori, la o anumită dată, se poate afla numai în urma recensămintelor. Este cunoscut faptul că spațiul comunei BERTEA a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, dar datele despre populația așezată aici nu sunt precise.
În anul 1838, populația comunei Bertea număra 234 de familii. În anii următori populația a început să crească numeric manifestând unele fluctuații. În anul 1870, localitatea avea 1420 locuitori, iar în anul 1898 populația număra 1303 moșneni. După aproape un secol, mai precis în anul 1960, statistica demografică a comunei se prezintă astfel: 3273 locuitori în anul 1960, 3303 locuitori în anul 1965, 3596 locuitori în anul 1970, 3775 locuitori în anul 1975, 3814 locuitori în anul 1980, 3770 locuitori în anul 1990, 3442 locuitori în anul 2002 și 3343 locuitori în anul 2011 (la ultimul recensământ).
La nivelul anului 2020 comuna BERTEA are o populație totalǎ de 3.033 locuitori. Astfel, din punct de vedere procentual populația comunei BERTEA reprezintǎ aproximativ 0,38% din populația totalǎ a județului Prahova (787.529 locuitori ). Nu se întrevăd evoluții deosebite pe termen scurt și mediu la acest capitol. Singurele măsuri care pot influența în mod pozitiv evoluția demografică sunt cele legate de activitățile economice și de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administrația locală.
Tabelul nr. 6: Situația populației în decursul anilor 2013 – 2020
Populație | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
Populație totală – 1 iulie (stabilă) | 3274 | 3242 | 3205 | 3177 | 3122 | 3091 | 3050 | – |
Populație la 1 iulie – masculin | 1675 | 1654 | 1633 | 1615 | 1597 | 1581 | 1563 | – |
Populație la 1 iulie – feminin | 1599 | 1588 | 1572 | 1562 | 1525 | 1510 | 1487 | – |
Populația totală la 1 ianuarie (stabilă) | 3315 | 3258 | 3219 | 3183 | 3148 | 3118 | 3068 | 3033 |
Populația la 1 ianuarie – masculin | 1695 | 1668 | 1641 | 1622 | 1607 | 1594 | 1572 | 1553 |
Populația la 1 ianuarie – feminin | 1620 | 1590 | 1578 | 1561 | 1541 | 1524 | 1496 | 1480 |
Născuți vii | 17 | 18 | 27 | 34 | 21 | 14 | 19 | – |
Decedați | 48 | 43 | 43 | 38 | 34 | 32 | 41 | – |
Căsătorii | 14 | 14 | 17 | 12 | 21 | 12 | 15 | – |
Divorțuri | 4 | 7 | 1 | 2 | 1 | 4 | 2 | – |
Stabiliri de reședință în localitate | 6 | 10 | 16 | 12 | 13 | 12 | 4 | – |
Plecări cu reședință din localitate | 41 | 38 | 32 | 29 | 30 | 29 | 34 | – |
Spor | -35 | -28 | -16 | -17 | -17 | -17 | -30 | – |
Stabiliri cu domiciliul in localitate | 18 | 21 | 25 | 15 | 34 | 22 | 35 | – |
Plecări cu domiciliul din localitate | 49 | 43 | 45 | 48 | 52 | 54 | 48 | – |
Spor | -31 | -22 | -20 | -33 | -18 | -32 | -13 | – |
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP201
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP210D
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP212B
3.10.1. Indicatori demografici
În cadrul populației comunei BERTEA nu a existat niciodată o egalitate numerică între sexul masculin și cel feminin. De exemplu, pentru perioada analizată, structura populației pe sexe, din comuna BERTEA apare conform tabelului următor:
Tabelul 7: Structura populației pe sexe și densitatea populației
Indicatori | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
Populație total: | 3315 | 3258 | 3219 | 3183 | 3148 | 3118 | 3068 | 3033 |
– masculin | 1695 | 1668 | 1641 | 1622 | 1607 | 1594 | 1572 | 1553 |
– feminin | 1620 | 1590 | 1578 | 1561 | 1541 | 1524 | 1496 | 1480 |
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D
Structura pe sexe a populației comunei este echilibrată, în anul 2020, din numărul total al locuitorilor 3.033, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, 1.553 persoane (51.2%) sunt bărbați și 1.480 (48.8%) sunt femei.
Tabelul 8. Sporul natural în comuna, în perioada 2013-2019
Indicatori demografici | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Numărul născuților vii | 17 | 18 | 27 | 34 | 21 | 14 | 19 |
Număr persoane decedate | 48 | 43 | 43 | 38 | 34 | 32 | 41 |
Sporul natural | -31 | -25 | -16 | -4 | -13 | -18 | -22 |
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP210D
Sporul natural este indicele demografic care caracterizează creșterea sau scăderea numărului unei populații. Acesta reprezintă diferența dintre valorile natalității, respectiv a numărului născuților vii și valorile mortalității, respectiv a numărului persoanelor decedate, în cursul unui an.
Natalitatea a înregistrat, în intervalul analizat o evoluție oscilatorie în perioada 2013-2019, cu valorea maximă în anul 2016 de 34 născuți vii. Scăderea natalității și creșterea mortalității constituie, în primul rând, efectul negativ al transferului masiv de populație rurală spre oraș.
Deplasările cu caracter definitiv au transformat comuna analizată într-un întins spațiu exportator de forță de muncă, reducând treptat vitalitatea biologică a colectivității BERTEA.
Populația umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimbărilor ca urmare a influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările). Conform Institutului Național de Statistică, situația populației comunei BERTEA, între anii 2013-2019, se prezintă astfel:
Tabelul 9. Evoluția populației în decursul anilor 2013 – 2019
Populație | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Căsătorii | 14 | 14 | 17 | 12 | 21 | 12 | 15 |
Divorțuri | 4 | 7 | 1 | 2 | 1 | 4 | 2 |
Stabiliri de reședință în localitate | 6 | 10 | 16 | 12 | 13 | 12 | 4 |
Plecări cu reședință din localitate | 41 | 38 | 32 | 29 | 30 | 29 | 34 |
Spor | -35 | -28 | -16 | -17 | -17 | -17 | -30 |
Stabiliri cu domiciliul in localitate | 18 | 21 | 25 | 15 | 34 | 22 | 35 |
Plecări cu domiciliul din localitate | 49 | 43 | 45 | 48 | 52 | 54 | 48 |
Spor | -31 | -22 | -20 | -33 | -18 | -32 | -13 |
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP307A
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP307B
Structura populație pe sexe se poate observa în graficul de mai jos, putând afirma că în perioada 2010-2017, ponderea din total populație este în favoarea populației masculine
Din punct de vedere al sosirilor și plecărilor, la nivelul comunei BERTEA, pentru perioada analizată (2013-2019) se constată o ușoară inferioritate a celor care se stabilesc cu reședința pe aceste meleaguri, comparativ cu cei care pleacă cu reședința din comuna. În anul 2019 se înregistrează un număr de 48 plecări cu domiciliu din localitate și 35 stabiliri de domiciliu, rezultând astfel un spor migratoriu negativ (-13 persoane) pentru comuna analizată.
Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Evoluția în timp a numărului și structurii populației este și rezultatul mișcării migratorii. Mișcarea migratorie desemnează forma de mobilitate geografică, care constă în schimbarea statului rezidențial. Datorită existenței și permanentizării fluxurilor de populație urban-rural s-a înregistrat, în ultimul deceniu, o creștere numerică și procentuală evidentă a numărului de locuitori prezenți în comună.
X. Forța de muncă
Din cele mai vechi timpuri, ocupația locuitorilor a constat în cultivarea pomilor fructiferi, a căror producție era folosită pentru familie dar și pentru comercializare, cultivarea de legume pentru strictul alimentar necesar în familie și creșterea animalelor în special a oilor, bovinelor, mai puțin a cabalinelor și caprinelor. În afara acestor ocupații cu caracter agricol, populația din comuna Bertea este angrenată în activități meșteșugărești, de zidărie și construcții.
Pe lângă cei cu ocupații bine definite în cadrul comunei, putem identifica, odată cu începerea procesului de industrializare ce va cuprinde și județul Prahova, o deplasare a populației active către oraș pentru a lucra în industria mineritului sau a petrolului. Asfel, paleta meseriilor practicate de cetățenii din Bertea a devenit foarte diversificată.
Din cele prezentate, putem concluziona că, cetățenii comunei Bertea, pe lângă ocupația de bază care este agricultura, erau în același timp și muncitori în industrie, mine, comerț, etc. De amintit și faptul că unii dintre ei sunt oameni de știință, care și-au pus viața și activitatea de cercetare în slujba românilor de pretudindeni.
Populația activă este un element important în definirea profilului economic al unității teritoriale studiate. În funcție de numărul populației ocupate în fiecare ramură a activității productive sau neproductive economice se poate determina caracteristica unității teritoriale. Forța de muncă constituie un factor important al dezvoltării rurale în prezent și viitor, și poartă amprenta caracteristicilor economiei predominant agricole. O caracteristică de bază a forței de muncă din mediul rural o constituie rata de activitate și de ocupare mai ridicate, la care se adaugă nivelul mai redus al șomajului.
Posibilitatea de ocupare a forței de muncă în activitățile economice și servicii din cadrul comunei nu satisface cerințele resurselor umane de muncă (populația aptă de muncă în vârstă cuprinsă între 16 și 60 ani).
Din datele recente reiese că populația activă cu domiciliul în localitate lucrează în următoarele ramuri de activitate din cadrul comunei: agricultură, industrie, construcții, transporturi, depozitare, comunicații, turism, comerț cu ridicata, amănuntul, reparații autovehicule, administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială. În afara populației ocupate în activitățile economice și de servicii din cadrul comunei, există și persoane navetiste.
Cu toate acestea, în teritoriu există un disponibil de forță de muncă neangajată, fapt care generează fenomenul de șomaj și de migrație a unor locuitori spre alte localități, în căutarea de locuri de muncă. Acest fenomen ar putea fi diminuat prin diversificarea activităților productive și într-o conjunctură mai favorabilă pentru prelucrarea resurselor materiale din teritoriu.
XI. Educația
În comunitățile rurale, educația și implicit formarea sunt foarte importante. Totodată, existența infrastructurii școlare creează discrepanțe foarte mari, atât la nivel rural între sate/comune dar mai ales între rural și urban.
Școala rămâne principala instituție și factor de civilizație din mediul rural. Învățământul pe aceste meleaguri are vechi tradiții, rădăcinile acestuia mergând în negura timpului. Nu se cunoaște cu precizie când a început învățământul să funcționeze în comuna Bertea, dar datele publicate în lucrarea „Marele dicționar geografic al Românie”, publicat în anul 1898, ne îndreptățesc să afirmăm că acest lucru se petrece în anul 1828. Reputația școlii bertene este susținută și de pleiada oamenilor de știință care au absolvit școala locală dar și de paleta foarte diversificată a domeniilor absolvite: medicină, inginerie, economie, biologie, chimie etc.
O problemă deosebită pentru spațiul rural al comunei, din punct de vedere demografic, respectiv, nivel de educație, o constituie și faptul că pregătirea școlară a populației este redusă, fenomen accentuat prin migrația susținută a tineretului educat.
Infrastructura socială rurală, prin faptul că este slab dezvoltată în domeniul învățământului se constituie într-un element care influențează negativ potențialul capitalului uman, împiedicând chiar dezvoltarea rurală.
În anul 2020, în comuna Bertea funcționează o unitate școlară și o grădiniță:
Foto: Instituții de învățământ – sat Bertea
Procesul de învățământ în comuna BERTEA se desfașoară în cadrul a 2 instituții de învățământ, o grădiniță, respectiv o școală cu clasele I – VIII. În aceste instituții își desfășoară activitatea un număr de 17 cadre didactice (la nivelul anului 2018 conform INSSE).
Din păcate populația școlară este în scădere la nivelul comunei, de la 373 elevi în anul 2013 la 257 elevi la nivelul anului 2019. Cauzele reducerii populației școlare sunt multiple. Putem aminti scăderea natalității, fenomenul de migrație, precum și dorinta părinților ca fii/fiicele lor să învețe în Ploiești.
Tabelul nr. 10: Situația învățământului din comuna BERTEA
Învățământ | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Unități de învățământ – total | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Preșcolar | – | – | – | – | – | – | – |
Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Primar si gimnazial | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Populația școlară | 373 | 359 | 331 | 317 | 301 | 278 | 257 |
Copii inscrisi in gradinite | 68 | 67 | 75 | 70 | 67 | 64 | 66 |
Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar | 305 | 292 | 256 | 247 | 234 | 214 | 191 |
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) | 305 | 292 | 256 | 247 | 234 | 214 | 191 |
Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul special) | 148 | 129 | 107 | 112 | 115 | 115 | 109 |
Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special) | 157 | 163 | 149 | 135 | 119 | 99 | 82 |
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial | 305 | 292 | 256 | 247 | 234 | 214 | 191 |
Elevi inscrisi in invatamantul primar | 148 | 129 | 107 | 112 | 115 | 115 | 109 |
Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial | 157 | 163 | 149 | 135 | 119 | 99 | 82 |
Personal didactic | 22 | 22 | 21 | 21 | 20 | 18 | 17 |
Invatamant prescolar | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 |
Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) | 18 | 18 | 17 | 17 | 16 | 14 | 13 |
Invatamant primar (inclusiv invatamantul special) | 6 | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 |
Invatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special) | 12 | 13 | 12 | 12 | 11 | 9 | 8 |
Invatamant primar si gimnazial | 18 | 18 | 17 | 17 | 16 | 14 | 13 |
Invatamant primar | 6 | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 |
Invatamant gimnazial | 12 | 13 | 12 | 12 | 11 | 9 | 8 |
Săli de clasă și cabinete școlare | 17 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 |
Laboratoare școlare | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Săli de gimnastică – total | – | – | – | – | – | – | – |
Terenuri de sport | – | – | – | – | – | – | – |
PC-uri – total | 22 | 24 | 24 | 24 | 24 | 24 | 24 |
Sursa: statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
XII. Cultele, cultura și arta
3.13.1. Culte
Adorarea mistică, religioasă a populației din comuna Bertea este foarte ridicată. De-a lungul timpului situarea pe religii a populației comunei nu a suferit fluctuații mari. În anul 1941 toți cetățenii comunei erau ortodocși, cu excepția unuia care era adventist. În 2002, din totalul de 3.442 locuitori 3.336 erau de religie ortodoxă (respectiv 96,93%), 93 erau creștini după evanghelie (respectiv 2,70%), 12 erau de religie adventistă (respectiv 0,35%) și unul reformată (respectiv 0,02%).
Recensământul din 2011 a evidențiat ponderea foarte mare a credincioșilor ortodocși. Activitatea religioasă s-a desfășurat și se desfășoară în două biserici ortodoxe, fiecare cu o parohie de sine stătătoare.
Spiritualitatea creștin-ortodoxă din comună este reprezentată prin 2 parohii (Parohia Bertea I și Parohia Bertea II). În comuna Bertea, se găsesc ctitorite două biserici:
- Biserica cu hramul „Sf. Apostol Petru și Pavel” din Bertea;
Această parohie se află amplasată în centrul comunei. Are formă de cruce și a fost fondată în anul 1850 de familia Vlădoiu Radu și Ion împreună cu enoriașii. Deși fondată în anul 1850, biserica intră în proces de renovare trei ani mai târziu, care va dura până în anul 1860. În anul 1926 s-a făcut o reparație capitală atât la zidărie cât și la pictură. Tot acum, biserica este învelită cu tablă. După cutremurul din 1940, biserica este reparată din nou, fiind refăcute zidăria și pictura.
Suprafața de teren pe care biserica o acoperă este de 130mp, iar terenul din jurul bisericii este în suprafață de 112mp. Clopotnița a fost construită în anul 1935 din piatră mozaicată și ciment. Biserica se află amplasată pe centrul cimitirului, cu o poziție excentrică spre est.
- Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Bertea;
Este situată în partea de nord-vest a comunei și a luat ființă prin dezlipirea acesteia de la parohia Bertea, în anul 1914. Biserica veche avea hramul „Sf. Treime” și era situată în cimitirul Bertea II, fiind monument istoric. Biserica nouă s-a clădit pe un alt teren având hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost construită din piatră și cărămidă, iar acoperișul din tablă. Construirea bisericii a început în anul 1908 și s-a finalizat în anul 1914. Biserica are formă de cruce cu trei turle. După cutremurul din 1940, biserica a suferit câteva avarii ce au fost reparate ulterior.
- Biserica creștină adventistă de ziua a șaptea din Bertea;
Biserica Adventistă este recunoscută drept cult în anul 1950 prin Decretul numărul 1203/1950. Adventiștii de ziua a șaptea cred că există un singur Dumnezeu: „Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Dumnezeu este nemuritor, atotputernic, atotcunoscător, mai presus de toate și pretutindeni prezent…”
- Cultul creștini după Evanghelie;
Creștinii după evanghelie recunosc pe Dumnezeu ca Tată, recunosc ca Domn și Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; se supun cuvântului lui Dumnezeu. Au ca scop trăirea unei vieți curate din punct de vedere spiritual, moral, și fizic, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. În Bertea există două biserici, fiecare credincios fiind înscris în registrul de membrii. Biserica evanghelică își desfășoară activitatea prin adunări publice și adunări pentru credincioși. Acest cult practică botezul la maturitate.
3.13.2. Cultură și artă
O componentă importantă a vieții satului este cea culturală, domeniu care poate contribui în mod specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Mijloacele prin care se induce cultura în mediul rural sunt: căminele culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea.
Localitate montană, cu oameni liberi, harnici și cu minte sănătoasă, comuna Bertea are din vechime, o viață spirituală bogată. Acțiunile cultural-artistice, alături de serbările școlare, au fost desfășurate începând cu anii de la sfârșitul celui de-al doilea razboi mondial.
Căminul cultural, instituție care-și va pune amprenta pe viața cultural-artistică a localității, îsi are debutul în anul 1955. Mărturiile localnicilor plasează apariția bibliotecii prin anii 1940, când în incinta școlii de la centrul comunei a funcționat o mică bibliotecă, cu precădere orientată către populația școlară, către cadrele didactice și mai puțin spre public.
Un plus activității cultural-artistice au adus și participările la concursurile de dans, unde s-au obținut numeroase premii. Anual în comună se organizează festivalul folcloric „Plai străbun”, cu ocazia Târgului tradițional de „Sân’ Petru”.
Biblioteca Bertea este câstigatoarea unuia dintre cele șase proiecte din țară finanțate de Fundația INTERNATIONAL RESEARCH & EXCHANGE BOARD (IREX). Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Biblioteca Județeană N. Iorga, Consiliul Local Bertea și Școala Gimnazială Bertea alături de sponsori și voluntari din comunitate. Implementarea proiectului a început la data de 12 Aprilie 2013 odată cu deschiderea oficială.
Obiectivul proiectului a fost înființarea unui club al copiilor în care șaizeci de copii cu vârsta între 10 și 16 ani să participe pe o perioada de trei luni la diferite activități menite să dezvolte abilități și aptitudini educaționale și activități distractive. În cadrul acestui club copiii au beneficiat de: cursuri de inițiere IT livrat de trainerii bibliotecii județene – pentru douăzeci de copii; curs de conversație în limba engleza-pentru douăzeci de copii; curs de limba română after school pentru douăzeci de copii și opt sesiuni de activități distractive constând în joc sah, joc scrable, karaoke. Scopul proiectului a fost de petrecere a timpului liber al copiilor la bibliotecă pentru a învăța lucruri noi.
În comuna BERTEA își desfǎșoarǎ activitatea un cǎmin cultural. În comunǎ se mai aflǎ și o bibliotecǎ publică.
Biblioteca sǎteascǎ înzestreazǎ comuna BERTEA cu 14.724 de volume mândrindu-se cu 410 cititori activi și cu 2406 volume eliberate la nivelul anului 2019.
Cultura și arta | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
Biblioteci – total – număr | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
Biblioteci publice – număr | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Volume existente în biblioteci – numǎr | 13692 | 13522 | 14622 | 14671 | 14699 | 14708 | 14724 |
Cititori activi la biblioteci – numǎr | 559 | 504 | 415 | 431 | 416 | 430 | 410 |
Volume eliberate – numǎr | 2768 | 2704 | 1735 | 2866 | 3025 | 2835 | 2406 |
Personal angajat în biblioteci | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART107A
Spiritualitatea crestin-ortodoxa din comuna este reprezentata prin trei parohii care au imprumutat unele elemente din cultul ortodox si din folclorul tracic al inaintasilor nostrii reusind sa se deosebeasca in linii mari si sa creeze astfel stilul local original..
Astăzi, când facem parte din familia unită a țărilor europene, când relațiile dintre aceste state, bazate pe încredere și întrajutorare, sunt mult mai prietenoase, când granițele devin treptat doar imaginare, națiunile pot dăinui în timp prin ce au mai trainic și mai valoros.
Pentru ca generațiile care ne urmează să cunoască rădăcinile poporului și evoluția sa pe treptele istoriei, este de datoria noastră, a celor cu misiunea de educatori, să le lăsăm cât mai puțin alterată zestrea de care vorbeam, pentru a ne recunoaște și a nu uita că am fost și că suntem români. Oriunde, în Europa și în lume, oricâtă unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne păstrează identitatea sunt graiul, portul și obiceiurile.
XIII. Economia
Analiza realizată pe baza cifrelor statistice este doar una cantitativă ea bazându-se pe numărul agenților economici, și nu pe cifra de afaceri, profit sau număr de angajați.
O scurtă analiză a activității sectorului productiv în comuna BERTEA se impune din două motive:
- datorită contribuției semnificative pe care funcționarea unor astfel de entități pe teritoriul unei localități îl are în general pentru dezvoltarea și autonomia respectivei comunități;
- datorită faptului ca aderarea la Uniunea Europeană se materializează în fonduri nerambursabile, care pot fi accesate în cea mai mare parte de sectorul de producție.
În mediul rural, se desfășoară o serie de activități neagricole (prelucrarea unor materii prime agricole, comerț, transporturi etc.), care au un impact pozitiv asupra comunităților rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementare si la creșterea gradului de utilizare a forței de muncă.
Activitatea industrială din cadrul comunei BERTEA este reprezentată prin câteva unități economice, care prelucrează în general resursele existente în teritoriu și angajează o mică parte din populația activă a comunei. Comerțul și serviciile sunt prezente în comuna BERTEA prin activități diversificate oferite populației, astfel: fabricarea produselor de panificație și patiserie, activități de construcții, zidărie, etc. Mica industrie este reprezentată în comună de către societăți comerciale care desfășoară activități precum:
Nr. crt | Numele firmei | Cifra de afaceri (lei) | Profit (lei) |
1. | DALION SRL | 8 672 067 | 643 932 |
2. | VEROT TRANS SRL | 2 869 230 | 108 685 |
3. | MANAILA COM SRL | 2 034 448 | 49 293 |
4. | DIALUZ INVEST SRL | 557 167 | 13 588 |
5. | ECOHOLT SILVATREE SRL | 415 790 | 87 105 |
6. | MORE SOLUTIONS & SERVICES SRL | 278 429 | 148 715 |
7. | MAXISCOP TEREN INVEST | 263 912 | -34 365 |
8. | KONYART GRUP RL | 247 175
| 737 |
9. | OFFICE EXPERT TECH SRL | 240 784 | 84 501 |
10. | PECOSINVEST SRL | 39 284 | 25 277 |
Sursa: https://www.listafirme.ro/prahova/BERTEA/o1.htm
Principalele obiective generale în dezvoltarea comunei BERTEA, pe termen lung și mediu sunt:
- dezvoltarea infrastructurii de bazǎ;
- relansarea turismului în general;
- creșterea potențialului economic
- îmbunǎtǎțirea calitǎții vieții;
- valorificarea produselor tradiționale tip artizanat;
- creștera competitivitǎții și performanțelor activitǎții în industrie, investiții și în special în agriculturǎ;
- stimularea spiritului întreprinzǎtor;
- protejarea și conservarea biodiversifitǎții și a habitatului natural;
- energie electricǎ (modernizatǎ pe stâlpi de beton și iluminat stradal);
- asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (sursa în localitate, dar nu existǎ rețea de gaze);
- reabilitarea drumurilor;
- telefonia (vodafone).
Încurajarea dezvoltǎrii întreprinzǎtorilor privați va trebui sǎ fie o politicǎ prioritarǎ în dezvoltarea comunei, atât în planificarea urbanisticǎ și amenajarea teritoriului cât și în politica fiscalǎ. Dezvoltarea în comunǎ a micilor întreprinzǎtori– microîntreprinderi, dar mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM – uri) – trebuie susținutǎ mai ales dacǎ acestea folosesc sau antreneazǎ forța de muncǎ localǎ și valorificǎ resurse naturale locale.